Învață-mă să zbor, când am aripile frânte, Doamne,
Învață-mă să zbor, când dezamăgirea mă cuprinde, Doamne,
Învață-mă să zbor, când încrederea mi-e iarăși zdrobită, Doamne,
Învață-mă să zbor, când nu găsesc puteri să o fac,
Învață-mă să mă desprind de tot ce-n jos mă apasă…
Învață-mă să mă ridic, când tot în jur mă doboară,
Învață-mă să mă prind de Tine, mai mult ca niciodat’,
Căci… doar așa pot avea zborul cu Tine curat…
Învață-mă să iert, când e greu să o fac…
Învață-mă să privesc peste valuri care bat,
Învață-mă să pășesc peste ape învolburate,
Chiar și când parcă… parcă nu se poate…
Învață-mă O, Tată, mai mult cu Tine să vorbesc,
Căci oamenii din jur dezamăgesc…
Învață-mă doar în Tine să mă-ncred,
Căci… parcă nu mai am puteri pe om să-l mai cred…
Învață-mă în viață privirea spre Tin’ să mi-o ațintesc,
Chiar când vrăjmașul mă doboară și vrea ca eu în jos să privesc,
Învață-mă să mă ridic, cu puterea ce ai pus-o în mine,
Căci uneori viața parcă tot mai mult mă doboară, cu fiecare zi ce vine…
Mihaela Ciorei, Biserica Elim, Beasain, Spania
Învață-mă să prind puteri și curaj să înaintez,
Aici pe pământ… putere să pășesc… către culmile de har ceresc…
În a mea călătorie pe Tine să Te slujesc…
Mi-e dor… mi-e dor, o, Doamne de Tine, să te simt mult mai adânc, lângă mine…
Învață-mă să mă prind, Doamne, doar de Tine,
Și nu de oamenii de lângă mine.
Ridică-mă Tu… când eu nu găsesc puterea să o fac în ochii mei, dar și-n ochii celor din jur.
Nu doar să exist, ci să lucrez spre Slava Tatălui meu ceresc…
Prin ceea ce fac, prin ceea ce-n inima-mi reverși…
Prin umblarea mea cu Tine…
Căci doar cu Tine vreau să umblu Tata ceresc.
Când inima mi-e frântă și adesea, se simte disprețuită de oameni,
Adu-mi aminte… sunt prețuită și iubită de al meu Tată Ceresc,
Care pentru mine, pe Fiul Său l-a dat ca jertfă…
Ca eu să fiu iertată, răscumpărată și restaurată…
Ce har măreț să-L am pe El ca Tată!
De astăzi… pune scut împrejurul inimilor rănite…
Să înțeleagă că de Tine sunt prețuite…
Și învață-ne a ne privi prin ochii Tăi de Tată,
Să putem fi lumini, dându-Ți cinstea cuvenită.
Mihaela Ciorei, Biserica „Elim”, Beasain, Spania
