Tirgu Mures, Romania

Căutând apropierea (Nr.54)

Domnul ne-a căutat, chiar atunci când noi nu Îl iubeam și nu Îl cunoșteam.

 El este Cel care ne-a chemat pe nume și dorește să fim ai Săi. Înainte ca un om să vină la El și să își predea întreaga viață lui Cristos, Isus va fi Cel care se va apropia de el. Isus ne spune: „Nimeni nu poate veni la Mine dacă nu îl atrage Tatăl, care M-a trimis.”

Israel, după 400 de ani de robie, nu a înțeles care era de fapt scopul principal pentru care Dumnezeu l-a eliberat din Egipt. Poporul Israel a crezut că scopul principal era ca ei să moștenească Țara Promisă, însă Dumnezeu urmărea de fapt apropierea de El. Dumnezeu dorea cu ardoare ca inima lor să se îndrepte spre Dătător și nu spre ceea ce așteptau ei de fapt să primească de la El.

Dumnezeu și-a exprimat dorința de apropiere, prin următoarele cuvinte enunțate în Exod 19:4 „Ați văzut ce am făcut Egiptului și cum v-am purtat pe aripi de vultur și v-am adus aici, la Mine.” În Exod 34:14 (NLC) și mai explicit le vorbește Dumnezeu și le spune: „Căci El este un Dumnezeu plin de pasiune pentru voi.” La fel ne vorbește și nouă astăzi și ne dorește cu ardoare pentru El. Cât de minunat este să avem un așa privilegiu, de a fi aleși de Regele Regilor, care se luptă pentru noi și dorește să îi dăm Lui inima în întregime.

Care a fost diferența dintre Moise și poporul Israel? Lui Moise nu i-a părut rău de ceea ce a lăsat în urmă în țara Egiptului, deși a crescut în casa lui Faraon și a avut tot ce și-ar fi putut dori. El nu și-a dorit să se întoarcă înapoi, ci a privit spre Cel pe care Îl iubea și nu spre binecuvântările pe care le primea de la El. În schimb, poporul, își întorcea fața spre Dumnezeu doar când primeau ceea ce cereau, iar când dorințele nu le erau împlinite, cârteau la adresa lui Dumnezeu.

Andreea Damian

Noi căutăm ceea ce prețuim

Când ne este dor de cineva drag, ne gândim la acea persoană în timpul zilei și când lucrăm sau ne facem lucrul de zi cu zi, chiar și când ne punem la somn. La fel este și Dumnezeu și El așteaptă acest lucru de la noi. El i-a vorbit lui David despre gândurile Sale cu privire la noi și de atâtea ori sunt consemnate in Scriptură dedicațiile de dragoste a lui Dumnezeu Tatăl pentru noi: „Cât de nepătrunse mi se par gândurile Tale, Dumnezeule și cât de mare este numărul lor! Dacă le număr, sunt mai multe decât boabele de nisip. Când mă trezesc, sunt tot cu Tine.” (Psalmul 139:17-18). Dumnezeu se gândește la noi și dorește cu ardoare ca și gândurile noastre să fie îndreptate spre El.

Ce aveau în comun următoarele personaje biblice și de ce au fost atât de iubiți de Dumnezeu și au fost chemați „om după inima lui Dumnezeu, prietenul lui Dumnezeu, om neprihănit” începând cu Noe, Avraam, Enoh, Moise, David, Iov, Daniel. Aceștia au umblat cu Dumnezeu și sufletul lor înseta după prezența Lui Dumnezeu.

Vom tânji după lucrurile cu care ne hrănim

Dacă ne hrănim constant cu filme, sau cu emisiuni despre decorarea casei, sau petrecem mult timp pe telefon, vom dori să purtăm discuții cu prietenii care ne deschid apetitul despre unul din aceste subiecte. Dar, dacă ne hrănim constant din Cuvântul lui Dumnezeu și cu timp prețios petrecut în prezența Lui în rugăciune, discuțiile pe teme spirituale vor decurge cu naturalețe, iar dorința de a petrece mai mult timp în citirea Cuvântului și rugăciune vor porni cu ușurință.

Ceea ce mă motivează să merg înainte, chiar și atunci când nu înțeleg de ce Dumnezeu lucrează într-un anumit fel, este faptul că noi suntem niște călători pe acest Pământ, iar în final, toți cei aleși, cei care L-am urmat cu credincioșie, vom merge de fapt acolo unde este CASA noastră veșnică, alături de Cel pe care l-am iubit și slujit de pe Pământ, unde am fost lăsați pentru o vreme, pentru a fi șlefuiți și făcuți aur curat, pentru a fi vrednici de Împărăție.

Andreea Damian

Biserica Maranata, Luduș