Tirgu Mures, Romania

Gând de început de an (Nr.54)

Dragi surori…roabe a celui mai iubit Stăpân Isus Hristos

Am deschis fereastra timpului și pe aripa aerului răcoros de afară au pătruns în inima mea unde de speranță și bucurie.

Domnul ne-a mai dăruit un nou an! Un an de îndurare!

Cu bucurie în suflet și recunoștință față de cel ce ne-a creat atât de minunat,punând în noi atâtea compartimente de bogății spirituale,pornesc în noul an femeie binecuvântată cu gânduri aranjate frumos la dosarul vieții și cu numele Isus fredonându-mi pe buzele zâmbitoare. Uneori o umbra fugară din neîmblânzita fire caută să-mi întunece seninul,dar tresar sub atingerea blândă a unui verset minunat:”eu sunt cu voi”…Ce dulce încurajare…ce har nemeritat…ce puls îmbătător al credinței. DOMNUL ISUS nu ne va părăsi niciodată.

Un nou început necunoscut de noi ne stă în față…sa intrăm cu încredere în el cu avântul unor lucrătoare cu ziua,care strâng cu hărnicie spice din lanul bogatului nostru Stăpân și mai apoi, spre seară fac socoteli sfinte la picioarele celor care ne pot fi mentori ai credinței.

Pășind pragul noului an mai privim odată înapoi la anul care a trecut, ca fecioarele înțelepte privim spre vas,spre ulei și spre candelă…este bine să le păstrăm pe toate în vitrina sufletului nostru credincios. Poate ne mai tulbură unele sunete ce ne mai urmăresc din spargerea anului vechi.Sa nu ne speriem…sa colectam ceea ce ni se pare bun și să luăm cu noi în anul care începe…poate un ciob pe care scrie iertare…unul îngăduință, unul răbdare…și altul suferință…unul vindecare și altul smerenie…Culegeți cu încredere căci anul nou este mare…cu timpul vom forma din cioburile vechi o cupă nouă și vom putea pune în ea tot dulcele sau poate și picurii de amar al noului an.

Mult har și binecuvântare dragi fiice ,surori, mămici, bunicuțe ,soacre sau cuscre..cum sa vă numesc…purtătoare de vesti bune…femei!

Adelina Săliștean

Curajul de a fi femeie

Las mâinile să-mi cadă peste spice

Chiar de sunt frânte, ele dau viață.

Le strâng la piept cu multă bucurie

Și le numesc cu nume sfânt… speranță.

 

Eu nu sunt far strălucitor în noapte,

Sunt doar o simplă luminiță

Ce arde cu dureri în suflet și cu șoapte

Care lovesc în mica ei ființă…

 

Aici sunt eu… iar dincolo e mama

Mai sus pe plai e sora mea mai mare

Și în ogorul Marelui Stăpân

Se văd femei în vie lucrătoare!

 

Puținul nostru strâns cu hărnicie

Se-adună în mănunchi pe urme

Și ne-ntâlnim sub streașina de vreme

Femei aducătoare de vești bune.

 

Cu mâinile bătătorite de speranță,

Cu razele luminilor în plete

Vom țese pânză albă de viață

Oștirea Domnului… femei și fete.