Slujirea este de multe feluri.
Slujim prin cântare, ajutorare, rugăciune, împărtășirea Evangheliei și multe altele. Dar împărtășirea Evangheliei; expunerea mesajelor din Cuvânt adică predicarea, îndemnurile, conducerea momentelor de Laudă și Închinare nu este doar o simplă slujire în cadrul programelor bisericești ci prin aceste mesaje suntem cel mai influențați și e deosebit de importantă în creșterea și întărirea bisericii.
Când spunem slujire în Casa Domnului, poate este primul lucru care ne vine în minte – predicarea; sunt oameni chemați și pregătiți special pentru această lucrare și ei au și responsabilitatea să vorbească să facă evanghelizare, să învețe.
Cunoaștem și că noi femeile nu suntem chemate să învățăm bărbații pe care Dumnezeu i-a pus să fie autoritate peste biserică și niciodată nu vom avea ocazia să predicăm celor necredincioși așa cum o fac evangheliștii din bisericile noastre, sau să predicăm. Dar care este rolul nostru și cum putem noi, ca femei înțelepte, surori, prietene, soții, care nu avem acces la microfon să mă exprim așa, să fim împreună lucrătoare cu ei: copiii, frații, prietenii sau soții noștri, pentru împărăția lui Dumnezeu?
Biblia ne învață ce înseamnă înțelepciunea care vine de sus, cea care ar trebui să ne conducă în această misiune de lucrătoare împreună cu ei pentru Dumnezeu.
Iacov 3:17 ne spune atât de frumos – „Înțelepciunea care vine de sus este întâi curată, apoi pașnică, blândă, uşor de înduplecat, plină de îndurare şi de roade bune, fără părtinire, nefăţarnică.”
Haideți să vedem cum putem aplica unele trăsături ale înțelepciunii enumerate în versetul de mai sus în acest context?
Ionela Dobrin
Înțelepciune sfântă („curată”)
M-am gândit la faptul că cei dragi ai noștri care sunt chemați să slujească biserica prin Cuvânt, poate la lucru au colegi și șefi necredincioși. Oamenii din lume sunt vulgari, conduși de ambiții, sunt răi, plini de tot felul de păcate iar slujitorii noștri, soții noștri, copii noștri, frații noștri, vin acasă sau ajung la biserică unde trebuie să predice, încărcați cu atât de multe gânduri și emoții negative. Povara aceasta este grea pentru un om al lui Dumnezeu. Despre Lot citim în 2 Petru 2:8 – „(căci neprihănitul acesta care locuia în mijlocul lor își chinuia în toate zilele sufletul lui neprihănit din pricina celor ce vedea și auzea din faptele lor nelegiuite),” nu cred ca sunt străini nici ei de acest sentiment. Datoria noastră de soții, mame, surori este să îi protejăm de alte lucruri necurate, murdare, și să ii ajutăm să se pregătească pentru slujire. Mai practic, putem să vorbim lucruri plăcute, să nu le încărcăm mintea cu bârfă, nemulțumiri și descurajare; din contră să îi binecuvântăm și să îi apreciem.
Înțelepciune pașnică
De asemenea suntem răspunzătoare de armonia din familie. Pacea este haina pe care trebuie să o îmbrăcăm în fiecare zi. Cel rău este expert în a crea situații tensionate și de a ne da motivele de ceartă exact înaintea programului de biserică, exact înainte ca cei dragi ai noștri să meargă în lucrare. Este nevoie de multă veghere asupra gândurilor, atitudinii și vorbelor noastre. Un cuvânt spus pe un ton nepotrivit poate dărâma și implicit aduce prejudiciu slujirii lor și bisericii.
Înțelepciune blândă
Suntem femei și ne face plăcere ca ei să exceleze, să fie mai buni, mai cu impact, iar dacă vedem unele scăpări în vorbire, în atitudine, putem să îi ajutăm să corecteze acele lucruri dar cu duhul blândeții, prin cuvinte frumoase, nu cuvinte care descurajează.
Blândețea noastră să fie cunoscută în toate situațiile, în special de cei din casa noastră, căci au suficientă agitație în afara familiei.
Plină de roade bune – la acest capitol mi-am amintit nenumărate momente din copilărie în care am învățat că o femeie nu este suficient să se preocupe doar de partea interioară, să corecteze, să încurajeze, ci este extrem de important să se îngrijească de îmbrăcămintea familiei. Mama mea era foarte atentă cu acest aspect și îi spunea tatălui meu de fiecare dată: „Dacă biserica te vede neîngrijit (exemplu: cu cămașă necălcată) va spune, uite ce soție nepăsătoare are. Tu ești oglinda mea.” Așadar haideți să fim împreună lucrătoare pentru cer și prin grija pe care o purtăm și în acest sens. Să nu mai punem că Biblia este cea care ne învață să fim curați căci da noi suntem „o epistolă vie citită de toți oamenii.”
Înțelepciune sinceră („nefățarnică”)
Poate este cel mai greu subiect pentru că în natura noastră suntem născuți în păcat și desăvârșirea este o cale, nu un moment.
Prea ușor pozăm în femeile perfecte prin modul în care ne aranjăm la biserică, în societate, pe rețelele sociale, când cred eu este important și necesar să fim femei autentice. Să luptăm ca și acasă să fim aceleași femei care își îndeplinesc îndatoririle de femeie, care încurajează, care fac scut în jurul slujitorilor din casa noastră, împotriva atacurilor celui rău, prin rugăciune, care susțin și prin modul lor de a fi ajută la răspândirea Evangheliei. Cât de greu este unui slujitor să vorbească despre modele de soții responsabile, harnice, când acasă are o soție care risipește și este ca o „streașină care picură,” cum spune cartea Proverbe.
Sau cât de greu îi este să vorbească despre autoritatea bărbaților când acasă nebănuit de alții pentru ca ea este foarte respectuoasa în comunitate, este tratat ca un străin fără drepturi. Și fiecare din noi mai putem adăuga exemple ca cele de mai sus, care dau dovadă de fățărnicie.
***
Așadar dragele mele, de înțelepciunea care vine de sus vreau să fiu condusă și eu dar și voi toate, în fiecare zi; pentru ca mesajul Evangheliei să fie transmis curat, plin de bucurie și să fie cu ecou veșnic, și cu siguranță sacrificiu nu ne va fi zadarnic. Vom fi uimite să vedem cum viața noastră va avea un scop ceresc iar apoi, în cer, vom primi răsplata pentru slujirea din umbră pe care nu o vad cei mai mulți. Dumnezeu să ne ajute!
Fiți binecuvântate!
