Brusc, a trebuit să mă opresc din orice făceam. O geană în ochi, nu e de joacă. Începi să clipești repetat în încercarea de a scăpa de disconfort. Se poate chiar să îți lăcrimeze acel ochi, care găzduiește, fără voie, acea geană rebelă. Dacă o geană la locul nepotrivit poate fi atât de deranjantă, cum ar putea cineva să aibă o bârnă în ochi și să mai poată vedea paiul din ochiul cuiva?
Iată ce spunea Isus în Matei 7: 1. Nu judecați, ca să nu fiți judecați. 2. Căci cu ce judecată judecați, veți fi judecați; și cu ce măsură măsurați, vi se va măsura. 3. De ce vezi tu paiul din ochiul fratelui tău și nu te uiți cu băgare de seamă la bârna din ochiul tău? 4. Sau cum poți zice fratelui tău: ‘Lasă-mă să scot paiul din ochiul tău’ și, când colo, tu ai o bârnă într-al tău? 5. Fățarnicule, scoate întâi bârna din ochiul tău, și atunci vei vedea deslușit să scoți paiul din ochiul fratelui tău.
Cu siguranță Domnul Isus folosește această imagine, ca să ne reprezinte cât de absurd e să stăm cu o bârnă în ochi, și să credem că vedem clar chipul celui de lângă noi. Dar totuși, ne găsim în poziția aceasta din nou și din nou. Însă vreau să scap din acest tipar de gândire al omului firesc. Ce ar trebui să fac? Și iată câteva răspunsuri, pe care le-am găsit în Cuvântul lui Dumnezeu:
“Înseamnă că înțelegi cât de iubită ești de Dumnezeu
și alegi să ierți, de dragul Lui.”
- Nu judeca…
Ceea ce vedem în afară, poate fi adesea atât de diferit de realitate. Avem tendința să ne lăsăm furați de aparențe, fie ele strălucitoare sau greu de privit. Vedem un act de dărnicie, și punem verdictul: e generoasă. O fotografie într-un loc de vis și fețe zâmbitoare, și deja suntem sigure că ne uităm la niște oameni împliniți și fericiți. Însă doar Dumnezeu este Acela care cunoaște inima, intențiile, motivațiile și procesul de transformare în care se află fiecare om. El nu lucrează doar în inima ta, ci și în ale semenilor tăi.
Ceea ce vedem și înțelegem noi despre ceilalți, e atât de limitat. Cum am putea noi, să stabilim verdicte si să emitem judecăți drepte? Dacă am fi fost contemporani cu apostolul Pavel, și l-am fi văzut coordonând acțiunile de prigonire și ucidere a creștinilor, cine ar fi crezut că el însuși va ajunge un creștin care va da naștere unor biserici întregi? Locul Judecătorului este doar al lui Hristos. Nici eu, nici tu nu ar trebui să încercăm să îl ocupăm. Chemarea noastră este să iubim. Dacă vezi că cineva e la marginea prăpastiei, avertizează-l cu dragoste și har, așa cum a făcut și Dumnezeu cu tine.
…ca să nu fii judecat.
- Uită-te în oglindă…
Verifică-ți propria inimă și adevăratele motivații pentru care faci ceea ce faci. Întreabă-L pe Dumnezeu dacă ești pe o cale bună și cere-I să îți îndrepte pașii spre alegeri după Voia Lui.
Întreabă-te:
Sunt eu un administrator bun a ceea ce mi-a încredințat Dumnezeu pe acest pământ?
Sunt eu mâinile și picioarele Lui?
Sunt eu ca Tatăl meu în dragoste față de aproapele meu?
Mă complac în murdărie și păcat?
Dacă întreaga mea imaginație și fiecare conversație din mintea mea ar fi expuse în fața tuturor, ar fi Dumnezeu onorat de ceea ce e scos la iveală? Atunci când mă judec singură, când există pocăință și schimbare, și las Adevărul Scripturii să mă transforme, mă îmbrac într-o armură protectoare. Cuvântul lui Dumnezeu și Duhul Sfânt ne deschid ochii ca să vedem adevărata noastră inimă. Însă Dumnezeu vrea să facem mai mult decât atât. Auzi și tu cuvintele Domnului Isus? „Nici Eu nu te condamn. Du-te, și nu mai păcătui.”
…și nu pleca la fel.
- Acceptă mustrarea…
Nu îmi place deloc atunci când sunt gata să ies din casă și soțul meu mă avertizează că am o pată pe haină, pe care eu nu am observat-o. Chiar trebuia să vezi tu pata aceasta?
Oricât mi-aș dori să vă atrag de partea mea, știu că nu e vina lui că am eu o pată pe care el nu a trecut-o cu vederea. De fapt, ce fel de soț ar fi dacă vede asta și nu îmi spune nimic?
Alege să te înconjori cu oameni maturi, preocupați de voia lui Dumnezeu, care să te ajute să vezi în „unghiurile tale moarte”. Oameni care Îl iubesc pe Dumnezeu și te iubesc pe tine, și de aceea îți vor spune atunci când greșești. Permite să ai în viața ta oameni care să te întrebe despre ceea ce e în spatele aparențelor pe care le afișezi. Fii transparentă și cere suport atunci când te-ai privit în oglindă și ai descoperit păcate în viața ta. Astfel de prieteni sunt o binecuvântare. Daca îți vine în minte o astfel de persoană, scrie-i chiar acum un mesaj și mulțumește-i.
…și culege-i roadele.
- Dumnezeu te iartă…
Ceea ce a făcut Dumnezeu pentru tine, e mai mare decât orice rău ți-ar putea pricinui cineva. Modul în care ne iubește și ne iartă Dumnezeu, e copleșitor de generos. Însă așa cum El ne iartă datoria noastră, cauzată de păcatele noastre, El ne cere să facem și noi la fel cu datoria celui de lângă noi. „Și ne iartă nouă greșelile noastre, precum și noi iertăm greșiților noștri…”
“Dacă nu iertăm ceea ce ne greșesc oamenii, nici Dumnezeu nu ne iartă. Domnul Isus vorbește în pilda robului nemilostiv despre robul care e iertat de o datorie inestimabilă, însă nu iartă la rândul lui, și astfel e dat pe mâna chinuitorilor.
Nu-i așa că atunci când nu ai iertat, mintea ta e chinuită de repetiția la infinit a răului ce ți s-a făcut? Așa-i că e greu să mai ai pace și bucurie, și să adormi în liniște când continui să te gândesti la modalități de a răsplăti răul cu rău? Amărăciunea îți fură de pe limbă orice cuvânt de recunoștință? Sufletul tău e împovărat de deciziile greșite ale celui care te-a rănit?
Știu. De aceea, când alegi să ierți, tu ești prima care beneficiază de eliberare. Oamenii ne rănesc. Chiar oamenii dragi. Dar nu lăsa să îți fie furat mai mult decât ți-a fost luat deja. Diavolul ar vrea să rămânem prinse în ofensă și pline de mânie. Pentru că știe că asta ne va face să fim un pământ uscat și neroditor. Va încerca să ne țină captive în propria închisoare. Nu rămâne în neiertare. Nu poți schimba trecutul, dar poți răscumpăra timpul prezent și viitor.
Atunci când ierți, nu înseamnă că minimalizezi sau aprobi greșeala celuilalt. Nu înseamnă că nu te doare sau că nu suferi. Înseamnă că înțelegi cât de iubită ești de Dumnezeu și alegi să ierți, de dragul Lui.
…iartă și tu datoria celuilalt.
Procesul de curățire al propriei inimi e dureros uneori. Dar va fi ferice de cei cu inima curată pentru că ei Îl vor vedea pe Dumnezeu.
Naomi Bota
Biserica Emanuel, Târgu Mureș
